They're a rotten crowd. You're worth the whole damn bunch put together.

sâmbătă, 29 iunie 2013

Review ★ Urzeala tronurilor (Cantec de gheata si foc #1), de George R.R. Martin



Într-un ţinut în care verile pot dura ani în şir şi iernile o viaţă, primejdia se arată la orizont. Vine iarna şi pe plaiurile îngheţate de la nord de Winterfell forţe întunecate şi stranii îşi adună puterile în spatele Zidului ce protejează întregul regat Westeros. În mijlocul conflictului se află familia Stark de Winterfell, oameni la fel de aspri şi neîndurători ca pământul pe care îl stăpânesc. Un tărâm al extremelor, de la fortăreţele de piatră ale iernii la castelele belşugului şi ale verii, în care lorzi şi prinţese, soldaţi şi vrăjitori, asasini şi bastarzi iubesc, se luptă şi uneltesc pentru a supravieţui. Între intrigi şi comploturi, tragedie şi trădare, victorie şi teroare, soarta familiei Stark, a aliaţilor ei şi a inamicilor atârnă de un fir de păr, în timp ce toţi încearcă să câştige cel mai periculos joc dintre toate: urzeala tronurilor.

A Game of Thrones is like The Lord of the Rings meets the nightly news.

Regele Robert Baratheon , căsătorit cu Cersei  din corupta şi bogata familie a Lannisterilor, îi cere Lordului Eddard "Ned" Stark să vină în sud pentru a deveni Mana Regelui, dupa ce predecesorul sau a murit in circumstante dubioase. Între timp, tronul e ameninţat din Est de prinţesa adolescentă Daenerys Targaryen şi fratele ei Viserys, ambii în exil după ce familia lor, aflată la conducere vreme de mulţi ani, a fost masacrată. Jon Snow, fiul ilegitim al lui Ned, se alatura Rondului de Noapte, un ordin care a jurat sa protejeze tinutul de ceea ce se afla la nord de Zid (SPOILER ALERT: zombalai de gheata.).


Cu atatea personaje importante/principale (*Numarat pe degete* Eddard, Catelyn, Daenerys, Tyrion, Jon, Bran, Sansa, Arya. Opt. Noua cu naratorul din prolog.), nu prea se poate face un rezumat/synopsis/whatchamacallit mai bun decat cele de mai sus. Ideea sta in felul urmator: toate personajele sunt gri (Nu albe,  nu negre. Gri. Toti au macar un secret mai mare, asa, exact ca oamenii din realitate. Si asta e epic.), Ned Stark afla motivul mortii fostei Maini, dar e un pic prea onorabil pentru capitala; Jon o duce binisor la Rond; Viserys se alege cu un ceaun plin de aur topit in cap dupa ce o "vinde" pe Dany conducatorului unor nomazi care par inspirati din mongoli.

Tot m-am legat de numarul personajelor, Martin face o chestie geniala cu multiple POV (focalizare multipla). E greu sa faci si un singur narator sa para credibil, cu 9 numai in cartea asta si 31 in toata seria trebuie sa fie aproape imposibil. In ciuda acestui fapt, lucrurile nu sunt deloc confuze, i.e. nu te trezesti cu Tyrion, de exemplu, purtandu-se deodata ca o fetita de zece ani SI stii tot timpul despre cine e vorba. Asta se datoreaza si structurii cartii: in loc de titlu, inaintea fiecarui capitol apare numele personajului principal.

In alta ordine de idei, sunt abordate multe teme pe care eu personal nu le-am intalnit des in genul Fantasy: ambiguitatea morala pe care am mentionat-o si mai sus, politica, societatea, violenta, moartea, sexualitatea, feminismul si... mancarea. Cea din urma nu e prezentata in stilul  obisnuit, care te face sa poftesti la Lembas sau sau Berezero. Nu, aici chiar vezi oamenii saraci cum se plang de foame: din nou, exact ca in realitate.

Un alt lucru pe care l-am apreciat este faptul ca autorul e un maestru in a se juca cu sentimentele cititorilor. In "Urzeala tronurilor", faptul ca esti unul din personajele principale nu te protejeaza de rele. Asta duce la cateva scene de-a dreptul triste.

Dupa parerea mea, singura parte relativ nasoala la "Urzeala tronurilor" e lungimea. Nu zic ca cele 1000 de pagini n-ar merita citite, dar unii oameni chiar n-au timp de asa ceva. Din fericire, exista si pentru ei o solutie: seria de pe HBO, care, cel putin in primul sezon, nu deviaza prea mult de la roman.

Rating: 4.8/5.




duminică, 23 iunie 2013

Soon


Mama despre Misha Collins: Stai un pic, si vrei sa spui ca tie iti place de acest.... barbat oarecare de 40 de ani?

In schimb, mama despre Chris Hemsworth: *Pe un ton de "Seeeexy"* Da, ma, asta e (N.R. frumos).

 
Mda, am vreo trei-patru postari neterminate, asta e una dintre ele, desi in curand n-o sa mai fie.
Acum cateva zile, am descoperit ca exista pe lumea asta un lucru care-mi place mai mult decat statul pe net: atipitul. E cea mai epica senzatie ever, sa fim seriosi.  Cand te trantesti asa in pat si nu faci nimic si nu te gandesti la nimic si esti calm, si, la naiba, dormi. Dormi mai mult decat ai nevoie. Si te face fericit. Ieri dupa-amiaza am dormit sase ore. Eu nu dorm dupa-amiaza. I'm turning into a sloth. 

Un norvegian de pe Omegle (Da, petrec prea mult timp pe siteul ala.) m-a ajutat sa-mi regasesc pentru a nu stiu cata oara cheful de scris. Pacat ca il pierd la fel de repede.

Peste doua zile si 8-9 ore dau examenu' la romana. Teoretic, nimic n-ar trebui sa mearga prost. In practica, s-ar putea sa uit ceva si s-o dau in bara. Totusi sunt calma. Si n-am starea necesara ca sa invat. De fapt, sunt mult prea chill si ma enerveaza.

Citat fara legatura: [...] cand un animal crede ca va muri, se panicheaza si-ncepe s-o ia razna. Dar cand stie ca va muri, atunci devine foarte, foarte calm. Mai nasol e cand esti intre.

Probabil sunt singura careia ii pasa de asta, dar, dupa multe esuari, m-am hotarat ce primeste Blanket de ziua ei, care-i peste o saptamana fara o zi. Si nu, nu e o lingurita cu numele ei pe ea (Inside joke, nu m-am putut abtine.). De fapt, nu stiu de ce mai fac teoria chibritului, ca Blanket stie deja ca e un Cas de plus, chiar daca sunt 45% sanse sa nu-mi iasa. Oricum i-o dau si daca e un fail total, macar o sa-i aminteasca de mine. 


luni, 17 iunie 2013

ARGH

Uitati-va si voi ce i-am facut bietului design! Nu, gata, nu mai umblu in viata mea la el.

duminică, 16 iunie 2013

Leapsa muzicala

De la Chucky.


1: A song you like with a color in the title


2: A song you like with a number in the title

3: A song that reminds you of summertime - Trecem peste faptu' ca nu-i chiar genul meu de muzica.


4: A song that reminds you of someone you would rather forget about - E mai indirecta chestia, da' altu' nu-mi vine in minte.

5: A song that needs to be played LOUD

6: A song that makes you want to dance


7: A song to drive to



8: A song about drugs or alcohol


9: A song that makes you happy



10: A song that makes you sad



11: A song that you never get tired of - La naiba, de vreo 3 luni il am ca alarma. Si inca imi place.




12: A song from your preteen years: Inca nu pot sa cred ca asta s-a lansat in 2010



13: One of your favorite 80’s songs




14: A song that you would love played at your wedding



15: A song that is a cover by another artist

16: One of your favorite classical songs


17: A song that would sing a duet with on karaoke



18: A song from the year that you were born



19: A song that makes you think about life



20: A song that has many meanings to you



21: A favorite song with a person’s name in the title




22: A song that moves you forward


23: A song that you think everybody should listen to



24: A song by a band you wish were still together - It's so easy.


25: A song by an artist no longer living




26: A song that makes you want to fall in love


27: A song that breaks your heart



28: A song by an two artist(s) with a voice(s) that you love



29: A song that you remember from your childhood



30: A song that reminds you of yourself






sâmbătă, 15 iunie 2013

Inviai

Amigos, dupa o saptamana fara net si o luna si ceva fara inspiratie, unii dintre noi s-au hotarat sa se (re)apuce serios de blogging. S-au intamplat cateva chestii in ultimul timp, fac si o lista ca sa fie. Frate, serios, in doua saptamani am postat doar o data. Si atunci a fost Mich. Imi pare rau. Serios.

Am avut banchetul. 

Bine, asta se intampla pe 30 mai, da' oricum n-am apucat sa zic nimic. A fost mai epic decat ma asteptam. Mult mai epic. N-am murit otraviti, in ciuda temerilor noastre ca nu vom mai putea de sete ne-au ramas vreo 7 sticle de suc pe care le-am baut ulterior la scoala, ca na, sa lasi sucu' la restaurant e prea mainstream. Revenind la petrecerea propriu zisa, in afara de plozii care fumau perfect chill in fata profesorilor, de manelele puse la sfarsit si de tortul care, dupa parerea mea, arata absolut deplorabil si total diferit de ce credeam, a fost ok. Mda, si au mai fost si idiotii aia de la o clasa paralela. Nu dau nume. Argh, C-ul. Pe bune, fufele alea aveau atata machiaj pe fata ca iti dadea senzatia ca poti sa-l apuci dintr-o margine si sa-l desprinzi cu totul. Mda, si in toata seara am dansat o singura data cu un tip, si ala e doar prieten, la modu' ca e un fel de semi-frate si a facut-o din politete oricum. Sunt cam forever alone, am dansat Brasoveanca cu Blanket si cred ca aratam mai ciudat ca un mar care se invarte in jurul unei stele de lana.

Mi-am regasit inspiratia. 

Si implicit cheful de scris. Partial. Am realizat cate chestii inutile aveam prin plot, si bineinteles, am facut o mica... curatenie de vara(?). Nu intru in detalii ca va plictisesc.

Am terminat A Song of Ice and Fire.

A fost o experienta epica. Inca e, de fapt, avand in vedere ca mai trebuie sa apara doua volume. In majoritatea timpului sunt ok, dar cand ma apuca curiozitatea, nu va doriti sa fiti prin zona.
Mai nou mi-am facut un hobby din a intra pe omegle si a le da spoilere celor care se uita doar la serial. Serios, inteleg daca esti ca frate'miu si ai 30 de ani si un job, deci n-ai de unde sa scoti timp pentru 5-6-7000 de pagini. Da' atunci se presupune ca n-ai timp nici de omegle, ce naiba?
Lucrez si la un review din ala lung si cult, da' mi-e ca ar fi imposibil sa-l fac fara spoilere, si, no, in ASoIaF spoilerele sunt SPOILERE.

Cum a spus un strain odata: I want to know. I must know. I want to know everything. TELL ME. *Ii zic spoileru'.* O. OH. MY FUCK. WHAT? ARE YOU SERIOUS? HOLY FUCK. OH MY GOD. WHAT? YOU'RE LYING? SERIOUSLY? HOLY SHIT BALLS. FUCKING FUCK. I JUST CAME. Si la naiba, asta e fix reactia pe care o ai si cand citesti cartile.

M-am inscris la liceu si am terminat a opta. In ordinea asta.

Ma mut in Bucuresti. La internat, care e o vila la cinci minute pe jos de frate'miu. Gen aproape pe strada cu el. Not bad at all.
Bun, la mine in clasa nu s-a bocit. Da' mai aveam putin. In schimb, ne-am manifestat tristetea dansand pe Tin dragostea cu anu' in ora de fizica.

Am supravietuit unei tentative de otravire.

Ne-au vaccinat anti-tetanos. Dupa o zi intreaga, 3/4 din clasa inca au dureri groaznice. Incluzandu-ma pe mine. Impreuna, am ajuns la concluzia ca cineva ne vrea morti. Au si motive, noi fiind "cei mai fitosi" si "singurii care au facut atata caz de vaccin". In aceste conditii, am decis sa reproducem Nunta Rosie. Banchetul Rosu mai nouProblema acum consta in a gasi o melodie de fundal buna. 


Bonus point: Am decis sa colectionez linguri. Am deja una. Copiii de la 402, anyone?









miercuri, 5 iunie 2013

Mich, n-ai voie sa scrii o postare

     Asta a spus Googga ...si totusi, iat-o pe Mich cum scrie acilea niste randuri. Nu o sa fie ceva lung, nu o sa fie ceva pompos, pentru ca ma enerveaza cum merge treaba pe telefon. Anyway, here's a mega gif of Blq made of 69 pictures and by the way, Googga will post this gif again when she writes "a special post". 
Googga la butoane. Nu se pronunta [jif] sau [ghif], e cu J mut. Ca José. Hif. Asa ca iata hiful. And don't forget to visit Mich.